Coada soricelului, proprietati, beneficii, mod de utilizare, contraindicatii

Coada soricelului (Achillea millefolium) este o planta erbacee, inalta pana la 60-70 cm, vivace, din familia Compositae/Asteraceae. Creste prin locuri cultivate, dar mai ales prin fanete, pe marginea drumurilor si a raurilor, prin locuri virane, prin liziere. Intreaga planta are un miros placut, usor amarui si putin intepator.

In tara noastra mai este cunoscuta si sub denumirea de alunele, bradatele, ciuresica, crestatea, iarba oilor, prisnel, sorocina. Este o planta iubitoare de soare, adaptata la toate tipurile de sol, rezistenta la seceta. Dacii o foloseau pentru vindecarea ranilor, cangrenelor, bolilor dermatice si o numeau „chodela” -codita, sub acest nume a consemnat-o Dioscoride in scrierile sale, ca medic de origine greaca, chirurg in armata romana. Si Plinius arata ca, in antichitate, un medic Achille a utilizat planta in scopuri medicinale pentru rolul sau cicatrizator.

La noi in tara planta este cunoscuta pentru valorile sale terapeutice din cele mai vechi timpuri. Este intrebuintata pentru calmarea durerilor de stomac, premenstruale, rinichi, hemoragii si a celor reumatice. Si in prezent, coada soricelului este una dintre plantele medicinale folosite foarte des in familiile romanesti. Coada soricelului infloreste din primavara pana la caderea primului inghet, de aceea se poate culege pe o perioada mai indelungata, dar cele mai bune proprietati terapeutice le au florile culese in zilele insorite.

De la planta se recolteaza in scop medicinal a treia parte din tulpina florifera cu tot cu frunze si flori, numai in perioada de inflorire, pe timp insorit. Atunci planta contine cea mai mare cantitate de ulei volatil atat de benefic pentru terapii. Tulpina se taie cu o foarfeca pentru a lasa intacte radacinile plantei binefacatoare si se usuca in straturi subtiri, la umbra.

Coada soricelului: caracteristici generale.

Radacina este pivotanta, cu numerosi stoloni. Frunzele sunt penate-divizate, cu segmente liniare, paroase, alterne, cu miros placut amarui si gust amar, astringent. Tulpinile pot fi sterile, numai cu frunze sau florifere care sunt mai groase, foliate pana spre varf, unde se ramifica si se termina cu capitule de flori mici albe sau alb-rozalii. Capitulele sunt grupate intr-un corimb terminal. Fiecare capitul este cu 5 flori ligulate pe margine si mai multe flori tubuloase in centru, cu cel putin cate 5 stamine in interior.

Fructul plantei este o achema. Coada soricelului este folosita pentru proprietatile sale stomahice, dezinfectante, antiinflamatoare, expectorante, cicatrizante, sedative. Contine substante active valoroase in flori si in frunze. Uleiul volatil de coada soricelului are culoare albastra si este bogat in antiinflamatoarele sesquiterpene: azulena, chamazulena, proazulena, lactona achileinica, alchilina; in taninuri, flavonozide si in principii active: azulen, cineol, borneol, thion, camfen, cariofilen, limonen, pinen; in acizi organici: acid achileic, acid formic, acid acetic, acid valerianoic, acid probionic; in alcool metilic, fitosteroli, colina, etc. Coada soricelului contine si principii active cu efect de antibiotic natural.

Coada soricelului: proprietati si beneficii

1. Coada soricelului este utilizata din cele mai vechi timpuri pentru calmarea durerilor hepato-biliare. Ea favorizeaza evacuarea bilei de 3 ori mai repede decat anghinarea, este adjuvant in colecistita, are proprietati antiinflamatoare si calmante asupra vezicii biliare. Fitosterolii si principiile active favorizeaza eliminarea bilei si stopeaza formarea calculuilor biliari.

2. Flavonoidele si substantele amare continute de coada soricelului reduc inflamatiile tubului digestiv, reduc spasmele si cicatrizeaza iritatiile la nivelul ranilor epiteliale. Alcaloizii din coada soricelului grabesc cicatizarea ranilor interne sau externe,iar flavonoidele sunt antispastice.

3. Apigenina si luteolina stimuleaza organismul pentru secretia hormonilor ce declanseaza ciclul menstrual. Frunzele contin alcaloizi ce relaxeaza musculatura pelviana, reduc spasmele si regleaza circulatia sanguina. Coada soricelului este benefica si in perioada de menopauza, fiind recomandata pana la adanci batranete. Are si actiune diuretica, depurativa, detoxifianta.

4. Foarte des este utilizata infuzia de coada soricelului in calmarea tusei, bronsitei, virozei. Are si proprietate hemostatica, oprind sangerarile in epistaxis si hemoptizii (tuse cu sange).

5. Tinctura de coada soricelului este un remediu in tratarea bolilor cardiovasculare si a hipertensiunii arteriale, scade valorile trigliceridelor si a colesterolului rau din sange.

6. Azulenele din substantele aromatice continute de coada soricelului au efecte antiinflamatoare si antialergice in calmarea si tratarea alergiilor cutanate, urticariilor, eczemelor, infectiilor cutanate, arsurilor cu produse chimice. Reduc usturimea, edemele si calmeaza durerea.

7. In combarea candidozei vaginale, coada soricelului blocheaza proliferarea ciupercii, calmeaza si reface epiteliile lezate de ciuperca patogena situate pe colul uterin/mucoasa vaginala.

8. Coada soricelului are si actiune vermifuga datorandu-se compusilor din uleiul volatil.

9. Ceaiul de coada soricelului are efecte benefice in formarea globulelor rosii la nivelul maduvei osoase prin protejarea si stimularea regenerarii maduvei hematogene. Actiunea hematopietica imbunatateste calitatea fluxului sanguin si pastreaza sanatatea organismului.

10. Ceaiul de coada soricelului este folosit in calmarea durerilor si tratarea hemoroizilor.

11.Tenul acneic are un remediu in tratamentul cu infuzie combinata de coada soricelului. Extractul are rol in detoxifierea ficatului si a bilei, reglarea digestiei si a problemelor hormonale ce declanseza acneea. Are si efecte antimicrobiene, reducand sensibilitatea la infectii cutanate.

Coada soricelului: mod de utilizare

1. Infuzie de coada soricelului se obtine din 1 lingurita de planta maruntita peste care se toarna 250 ml de apa clocotita. Se acopera si se lasa la infuzat 10 minute, apoi se strecoara.

Infuzia combinata de coada soricelului se obtine astfel: se pun 3-4 linguri de floare la macerat in 500 ml de apa, timp de 10 ore. Se filtreaza si se tine extractul deoparte. Se mai adauga peste planta ramasa inca o jumatate de litru de apa si se fierbe 5 minute, apoi se filtreaza si se combina cu primul extract. Se beau cate 2-3 cani/zi. Infuzia combinata este folosita in dischinezie biliara timp de o luna, cate o jumatate de cana de 3 ori /zi, luata cu o jumatate de ora inainte de mesele principale.

In colita, colita spasmatica se face o infuzie din coada soricelului combinata cu sunatoare, in parti egale, administrandu-se cate 3 cani/zi timp de o luna, dupa care se face o pauza de 2 saptamani si se poate relua tratamentul.

In tuse si afectiuni ale aparatului respirator se face o infuzie din 1-2 linguri de apa la o jumatate de litru de apa, care se bea intr-o zi.

Infuzia de planta este un adjuvant in tratarea hemoragiilor interne. Se consuma infuzie combinata cate 1 litru pana la 1litru si jumatate/zi.

In tratarea acneei se administreaza cate 1 litru de infuzie combinata de coada soricelului, in mai multe reprize in timpul zilei, in special dimineata si seara, durata curei este de 2 luni.

Cate 2 cani de ceai/zi au efecte bune in congestiile cerebrale, in eliminarea efectelor suparatoare ale migrenelor.

In uz extern, in afectiuni ale pielii se tin comprese cu infuzie combinata timp de 2 ore/zi. Pentru calmarea durerilor provocate de zona zoster sau herpes, se face o infuzie simpla din flori de coada soricelului si se tamponeaza zona de mai multe ori/zi. In infectiile de intensitate mica si mijlocie cu Candida albicans se fac spalaturi vaginale cu ajutorul irigatorului cu infuzie combinata in concentratie dubla fata de reteta descrisa anterior, tinuta in conditii sterile, o data pe zi, timp de 10 minute, seara.
Baile generale de 30 de minute, cu adaos de 5 l de infuzie combinata de coada soricelului la o cada de baie, de 2-3 ori/saptamana reduc transpiratia excesiva, previn inflamatiile si pastreaza sanatatea pielii.

2. Tinctura din coada soricelului se face din flori proaspete, culese in zilele insorite, puse intr-o sticla, fara a fi presate. Peste flori se toarna alcool de secara sau de fructe de 40 grade cat sa le acopere, se inchid ermetic si se lasa la loc insorit timp de 2 saptamani, agitandu-se de cateva ori pe zi. Se filtreaza, se pun in sticlute inchise la culoare, intr-un loc intunecat si rece. Tinctura de coada soricelului se mai poate face din 10 linguri de pulbere de planta peste care se adauga 250 ml de alcool dublu rafinat alimentar. Se inchide ermetic si se lasa la macerat 2 saptamani, la caldura.

Se ia de 4 ori/zi cate o lingurita de tinctura, diluata cu putina apa. Tinctura de coada soricelului este recomandata in tratarea bolilor hepato-biliare: stimularea secretiei bilei, a poftei de mancare. Se poate combina cu tinctura de anghinare in parti egale din care ia cate o lingurita de 3 ori/zi, cu 10 minute inainte de mesele principale in dispesie, indigestie. Gargara cu infuzie de coada soricelului indeparteaza mirosul urat provocat de halena fetidica. Tinctura are efecte surprinzatoare in scaderea valorilor colesterolului LDL si a trigliceridelor ce induc reglarea spre valorile normale a hipertensiunii arteriale. Bolnavilor de hipertensiune se administreaza tinctura de coada soricelului in cure lungi de 3-6 luni cate 5 ml de 3-4 ori/zi (cam o doza la 6 ore).

3. Sucul din coada soricelului se obtine din 50 g de planta proaspata, spalata si 50 ml de apa plata. Se mixeaza, se storc prin robot sau prin tifon. In uz intern, in afectiunile hepato-biliare (ciroze, hepatite) se iau cate 50ml din acest suc/zi in doza unica, luata imediat dupa filtrare in cure de cate 60 de zile de tratatment si 20 de zile pauza. Sucul se ia in doze de 50ml/zi pentru afectiunile intestinale si pentru cresterea poftei de mancare. In uz extern, sucul de planta se aplica pe plagi si grabeste cicatrizarea ranilor provocate de arsuri, bataturi, eczeme, dermatite.

4. Pulberea de coada soriceului se obtine prin macinarea plantei uscate. Acest produs poate fi folosit numai cel mult 2 saptamani deoarece planta isi pierde valorile medicinale prin evaporarea uleiului volatil. Se pastreaza la rece si intuneric si se administreaza cate 1 lingurita rasa de 4 ori/zi, pe stomacul gol. In tratarea colecistitei se administreaza, pe stomacul gol, cate o lingurita de flori proaspat macinate, de 4 ori/zi cate 3 saptamani, dupa care se face o pauza de 10 zile. In dismenoree, se administreaza cate 3 lingurite de pulbere proaspat macinata/zi timp de o luna, apoi se face o pauza de 2 saptamani si se reia tratamentul.

5. Cataplasma se face din planta proaspata, maruntita, lasata 1-2 ore cu putina apa calda de 50 grade Celsius. Se pune direct pe rana si se inveleste cu un tifon. Se tine o ora, apoi se indeparteaza. Daca se aplica o compresa cu tinctura de coada soricelului, diluata cu apa fiarta, se aplica pe rana si se tine 2 ore/zi, local. Dupa ce se indeparteaza cataplasma, se spala locul bine cu apa calduta. Cataplasmele sunt eficiente in alergii cutanate. In cazurile acute se tin cel putin 2 ore, cu putina gheata deasupra pentru a reduce din mancarime, iar pentru tratarea eczemelor alergice se aplica timp de o luna cataplasma proaspata, tinandu-se o ora/zi.

6. Uleiul de coada soricelului se face din 5 linguri de flori proaspat culese si maruntite, puse intr-un borcan, peste care se toarna 250 ml ulei de masline sau alt tip de ulei presat la rece. Se pune la macerat intr-un loc insorit si se filtreaza, pastrandu-se la rece. Este utilizat in tratarea arsurilor solare, oparirilor, arsurilor chimice, ajutand la cicatrizarea rapida fara a lasa urme evidente. Uleiul de coada soricelului se aplica pe locul cu tesutul epitelial lezat de 3 ori/zi.

7. Baia de ceai de coada soricelului se face folosind o mana de floare la 2 l de apa. Se lasa la infuzat, apoi se strecoara si se lasa sa se raceasca potrivit de mult pentru a putea fi folosit in conditii sterile pentru spalaturi in zona genitala folosind irigatorul. Combate candidoza si nu perturba flora vaginala. Ca doza de administrare a produselor cu extract de coada soricelului, pe zi se poate bea o cana de ceai si se face o baie cu ceai de coada soricelului. De asemenea baile locale -cate 2/saptamana se recomanda pentru tratarea tulburarilor hormonale, anexite, leucoree, prolaps uterin, incontinenta urinara. La barbati, baile de sezut cu infuzie de coada soricelului se folosesc in tratamentul edemelor de prostata, varicelor, hemoroizilor.

8. Unguentul cu flori de coada soricelului se foloseste in tratarea hemoroizilor si a plagilor. Se trateaza ranile acute care se inchid greu, varicele, mainile crapate, ulceratiile.

9.Uleiul volatil de coada soricelului este obtinut prin distilare in laborator. Este folosit in colecistita pentru efectul sau antiinflamator si calmant, in cosmetica, in aromaterapie.

Coada soricelului: contraindicatii si reactii adverse

Substantele amare si uleiul esential au efect emenagog (provoaca menstruatia). Coada soricelului este contraindicata in sarcina. La femeile gravide consumul de produse din coada soricelului in cantitati mari poate duce la nasterea unui fat sub greutatea normala. De asemenea, ceaiul de coada soricelului are un continut crescut de estrogeni si efect stimulent asupra contractiilor uterine. Se recomanda doar in ultima saptamana de sarcina, in timpul travaliului. In perioada lactatiei sunt interzise substantele amare. Coada soricelului poate provoca alergii de contact, catar respirator persoanelor alergice la plantele din familia Asteraceae. La persoanele care iau tratament pentru hipertensiune, anticoagulante, sedative, se recomanda administrarea de doze mai mici pentru a nu potenta efectul antihipertensivelor, anticoagulantelor sau a sedativelor. In caz de supradozare, coada soricelului poate produce ameteala, eruptii, diaree, tromboflebita