Loboda, proprietati, beneficii, mod de utilizare, contraindicatii

Loboba (Atriplex hortensis) este o planta erbacee, anuala, legumicola. Loboda salbatica (Atriplex ritens), buruiana anuala de gradina, foarte bine adaptata la conditiile climei temperate, este putin pretentioasa si este foarte comuna, intalnita in culturi, pe marginea drumurilor, pe terenuri virane, parloage. Loboda cultivata in gradina are frunzele mai mari si este intalnita sub trei varietati ce difera prin coloritul frunzelor: cu frunze rosii (A. hortensis var. suber), verzi (A. hortensis var. viridis) si galbene (A. Hortensis var. luteus). Loboda mai este numita la noi si spanacul fruncezului sau spanacul nemtesc de munte.

De la loboda se recolteaza in scopuri terapeutice frunzele si, mai rar, semintele. Intreaga planta este smulsa cand inca este frageda si se taie radacinile. Este considerata una dintre „verdeturile” noastre de primavara si are un gust specific, usor sarat si putin acrisor, fiind foarte des folosita in prepararea ciorbelor. Loboda caineasca, loboda porceasca, spanac salbatic (Chenopodium album) este buruiana foarte comuna din Europa ce invadeaza culturile de cartof si pe cele de legume, facand parte din familia Amaranthaceae. In Evul Mediu era considerata planta alimentara.

Seamana cu loboda de gradina, are tulpini erecte, inalte pana la 1,5 m. Frunzele si tulpinile sunt acoperite cu perisori fini ce le dau o culoare cenusie-argintie, mai ales in capatul terminal al tulpinii sunt 2-3 frunze mici, argintii. Semintele de loboda porceasca sunt bogate in vitamine si saruri minerale, fiind folosite in India in diferite mancaruri.

Loboda: caracteristici generale.

Loboba este o planta din familia Amaranthaceae, cu o radacina pivotanata, bogat ramificata, care se intareste spre maturitatea plantei. Tulpina este inalta, cu muchii, are port erect, ramificata sau simpla. Frunzele sunt de doua feluri: cele inferioare sunt cordiforme, iar cele superioare sunt aproape dreptunghiulare, cu limbul usor grofat. Frunzele sunt carnoase, putin catifelate datorita perisorilor foarte fini si par argintii cand e roua. Florile sunt grupate in manunchiuri, situate in varful tulpinii. Fructul este o achena – o capsula ce contine seminte foarte mici, de culoare neagra. Este o planta foarte rezistenta la seceta verii, dar si la frigul de primavara. In realitate loboda contine substante active in cantitati mult mai mari decat spanacul, dar acestea ii sunt mult mai putin cunoscute. Daca la consumul de spanac s-a facut multa reclama, loboda stim ca e bine sa o consumam de la bunicile noastre, si, poate ne place gustul pe care il capata unele mancaruri cu aceasta„verdeata”.

Loboba contine de 3 ori mai multa vitamina C decat spanacul: in 100 g de frunze de loboda sunt 120-140 mg de vitamina C. Loboba contine provitamina A, vitamina B2 (rivoflavina), vitamina K, fier, calciu, magneziu, potasiu, zinc, seleniu, triptofan, proteine, antocianina (substanta ce da plantei culoarea rosie). Antocianina este un antioxidant puternic si reduce radicalii liberi din corp, prevenind aparitia mutatilor celulare ce duc la instalarea bolilor de cancer.

Loboda:  proprietati si beneficii

1. In medicina naturista, lobodei ii sunt recunoscute proprietatile terapeutice in tratarea chisturilor ovariene si mamare ce se produc in dezechilibrele hormonale. Curele cu suc de loboda sunt recomandate in acest caz pentru echilibrarea activarii hormonilor.
2. Loboda ajuta in tratarea acneei si a bolilor dermatice, calmand eruptiile cutanate si leziunile infectate atunci cand se aplica pe zona afectata cataplasme de frunze proaspete, oparite si racite. Consumul de frunze de loboda intereste vasele de sange, iar vitamina K ajuta la fixarea calciului.
3. Imbunatateste circulatia sanguina. Continutul mare de fier din loboda imbunatateste fixarea oxigenului din sange prin intermediul hemoglobinei, fiind benefica in combaterea anemiilor. Loboda participa la reducerea riscurilor de atac cerebral prin faptul ca impiedica formarea trombilor din sange, iar vitamina K intareste vasele sanguine.
4. In afectiunile pulmonare, loboda are proprietati antiinflamatoare si emoliente. Consumarea de frunze proaspete puse in salate ajuta la tratarea astmului bronsic, bronsitei si a cailor respiratorii superioare: in tuse, inflamatiile gatului.
5. Produsii activi din frunzele de loboda ajuta corpul uman in reglarea temperaturii din timpul starilor febrile. Loboda ajuta la contractia corecta a muschilor.
6. Loboda este folosita in calmarea durerilor de ulcer gastric atunci cand este consumata in stare cruda sau fiarta. De asemenea, diminueaza durerile abdominale atunci cand se aplica cataplasme din frunze tocate pe abdomen. Consumul de loboda ajuta digestia, iar fibrele regleaza tranzitul intestinal, previn constipatia si aparitia hemoroizilor.
7. O cura de loboda este benefica si in afectiunile hepatice, ginecologige, renale, biliare. Loboda are actiune depurativa, marind diureza curata corpul de toxine. Este un puternic detoxifiant si antioxidant.
8. Remineralizeaza si vitaminizeaza corpul. Vitamina C continuta in frunzele de loboda ajuta la regenerarea celulara, impiedicand imbatranirea si intareste imunitatea organismului. Poate fi folosita ca un bun tonic in tratarea asteniilor de primavara. Loboda mai este folosita cu eficienta in curele de slabire si detoxifiere, in combaterea cresterii nivelului colesterolului.

Loboda:  mod de utilizare

1. Salata din frunze de loboda poate fi in amestec cu orice alte verdeturi de primavara. Loboda mai este folosita in fierturi: borsuri, tocanite, la placinte umplute cu spanac si loboda.
2. Infuzia din frunze de loboda este un remediu des utilizat in calmarea durerilor de stomac si plamani

3. Decoctul din seminte de loboda se folosea in evul mediu in medicina populara in tratarea afectiunilor pulmonare si hepatice (in tratarea icterului ajuta cantitatea mare de vitamina C continuta).

4. Cataplasme din frunze fierte, usor caldute, sau din frunze proaspete si zdrobite, aplicate pe zonele inflamate calmeaza durerile provocate de guta. Si infectiile dermatice sunt tratate prin aplicari de cataplasme tinute pe zona afectata timp de 30 de minute.
5. Sucul de loboda se prepara dintr-o legatura de frunze de loboda cu 150 ml apa, date prin blender. Sucul se mai poate obtine si din frunze tocate marunt si stoarse. O cura de o luna cu suc de frunze de loboda are efecte in polichisturi ovariene, bandu-se cate ½ pahar de suc pe stomacul gol, de trei ori /zi.
6. Vinul de loboda obtinut din 1 cana de suc + 1 pahar de vin rosu este un bun tonic si revigorant in cazul starilor de oboseala, congestie, epuizare fizica si nervoasa.

Loboda:  contraindicatii si reactii adverse.

Loboba contine in cantitati mari acid oxalic si, din acest motiv, consumul de loboda este supravegheat de medic in cazul litiazei renale, biliare, guta.