Lumanarica, proprietati, beneficii, mod de utilizare, contraindicatii

Lumanarica (Verbascum phlomoides) este o planta erbacee, bianuala, intalnita in toate locurile insorite de pe malurile nisipoase ale apelor, la marginea padurilor, ce creste pe terenuri pietroase sau nisipoase, prin vaile de munte, pe marginea paraielor. Insusi Hipocrate o recomanda ca leac impotriva ranilor, iar preotii daci o numeau Diesema. In vorbirea populara, de la o zona la alta, planta este cunoscuta sub denumirile de cucuruz galben, lipan, lumanarea craiului, lumina regeasca, decel galben, corcobatica, coada-mielului, lumanarea-domnului, coada-lupului.

Efectele sale benefice sunt recunoscute in tratarea tusei, a durerilor din piept, afectiunilor plamanilor. Planta se culege cu echipament de protectie a ochilor si a fetei de perisorii iritanti ce se gasesc pe tulpina si pe frunze. In scop medicinal se recolteaza doar frunzele si florile, impreuna cu partea de tulpina pe care se afla, incepand cu luna iunie pana in luna septembrie. Acestea se recolteaza dimineata, dupa ce se usuca roua, pana intre orele 11-12 pentru ca, dupa masa, florile acestei plante se inchid. Partile recoltate se intind la locuri umbroase si bine aerisite, in straturi subtiri ca sa le protejam principiile active. Nu se depoziteaza atunci cand se usuca in pungi de hartie (ii absoarbe din mucilagii), ci in saci de tifon sau recipiente de sticla. Florile cazute, decolorate, nu au valoare terapeutica. Daca se recolteaza numai florile, acestea se aduna fara caliciu si se usuca la soare in strat subtire. Au miros de miere si gust mucilaginos, usor dulceag.

Lumanarica: caracteristici generale. Radacina este  pivotanta, puternica, adanc infipta in pamant. Lumanarica prezinta perisori fini ce ii acopera tulpina, frunzele si pot provoca iritatii. In primul an, planta dezvolta o rozeta de frunze bazilare, petiolate, cu perisori albi desi. In al doilea an, lumanarica dezvolta o tulpina florifera cilindrica, erecta, inalta pana la 2m, fiind acoperita cu perisori lugi si paslosi. In varful tulpinii se dezvolta o inflorescenta sub forma de spic lung si compact din care se desprind, incepand de la baza, flori galbene si stralucitoare, de tipul 5, cu corola gamopetala la baza si 5 stamine inegale. Perioada de inflorire este iunie- august.

Lumanarica este bogata in substante active valoroase: aucubozida, harpagozida, zaharuri, carotenoizi, verbasterol, fitosteroli, uleiuri volatile, mucilagii, flavonoizi, saponozide, taninuri, rezine, acizi polifenol-carboxilici, saruri minerale. Lumanarica este recomandata ca expectorant bronsic datorita actiunii sale emoliente, sudorifice, depurative, cicatrizante, antiinflamatoare, antimicrobiane,  bacteriostatice, antivirale, antispastice.

Lumanarica: proprietati si beneficii

1. Lumanarica se utilizeaza pentru calmarea tusei, inflamatiilor laringelui, ale traheei, fluidizarea secretiilor bronsice, calmarea tusei convulsive, rarirea frecventelor crizelor de astm bronsic, guturai, datorita mucilagiilor pe care le contine. Are efecte antispastice si sedative, e utila impotriva tusei. Infuzia din flori de lumanarica se administreaza in inflamatiile acute si cronice ale bronhiilor si ca sudorific in doza de 2 lingurite de flori la 1 cana de apa rece, se lasa 3 ore , apoi se fierbe numai pana da un clocot. Doza zilnica este de 2-3 cani/zi.
2. Infuzia din flori de lumanarica este benefica in cistite, infectii urinar.
3. Ceaiul de lamanarica este util in tratarea bolilor intestinale, ulcerelor cronice. Este utila in calmarea durerilor gastrice si in combaterea diareei.

4.Eczemele, furunculele pot fi inlaturate prin aplicarea extractelor de lumanarica.

5. Lumanarica este folosita in combaterea caderii parului in urma unor boli infectioase sau ale pielii. Infuzia de lumanarica are efecte benefice si in tratarea cuperozei sau a tenului iritat.
6. Tinctura de lumanarica este folosita cu succes in calmarea durerii de masele si infectii dentare. Are efecte analgezice si antiinflamatoare.

Lumanarica: mod de utilizare

1. Infuzia de lumanarica se obtine din 2 lingurite de planta la o cana de apa clocotita, lasata la infuzat 5-10 minute. In bronsite acute si cronice se administreaza cate 2 cani/zi. Infuzia se mai face in unele zone in lapte. Intr-o jumatate de litru de lapte clocotit se adauga 2 lingurite cu varf se lumanarica si se lasa la infuzat 5 minute. Se strecoara si se beau cate 2 cani/zi, neindulcite cu zahar, pe stomacul gol, pentru tratarea bronsitelor, inflamatiilor faringirne, laringitelor. Se poate folosi in uz extern in furunculoze, eczeme, rani. Pentru gargarisme in raguseli se face un decoct din 30 g de flori de lumanarica si un litru de apa. Decoctul strecurat se foloseste in gargare repetate tot la 30 de minute. Decoctul din lumanarica se obtine din 60 g de frunze si flori la un litru de apa sau lapte. Se lasa sa clocoteasca 5 minute, se strecoara si se aplica in comprese, spalaturi si pansamente pe arsuri, ulceratii ale pielii, degeraturi, hemoroizi. Pulberea din flori uscate de lumanarica este folosita in vindecarea astmului bronsic, gripei, in febra, intoxicatii.
2. Tinctura din lumanarica are cele mai mari valori terapeutice, efectele sale simtindu-i-se rapid. Este folosita in calmarea durerilor aparatului digestiv sau respirator. Tinctura se prepara din 20 g de planta uscata si maruntita si 100 ml de alcool alimentar de 70 de grade. Maceratul se inchide intr-un borcan cu filet si se lasa la cald 10 zile, timp in care se agita de 2-3 ori pe zi. Se filtreaza, se toarna in sticlute inchise la culoare si se administreaza in doza de 20-30 de picaturi, dizolvate in apa, de 2-3 ori/zi, inainte de masa. Durata curei este de 2-3 saptamani, dupa care, se face o pauza de o saptamana. In caz ca mai e necesar, tratamentul se poate relua.
3. Maceratul de lumanarica se prepara pentru bolile aparatului respirator. Este folosit si ca adjuvant in tratamentul bronsitelor, infectiilor renale, tusei, ulcerului gastric, infectiile intestinului. Maceratul se prepara dintr-o lingura de planta si o cana de apa rece. Planta se toaca marunt, iar maceratul se lasa 12 ore, dupa care se filtreaza si se adauga un varf de cutit de bicarbonat de sodiu pentru a se inlatura iritatiile gastrice. Se consuma cate 3-4 linguri de 3 ori/zi, inainte de masa, restul se pastreaza la rece.
4. Decoctul din lumanarica se obtine din 2 linguri (aprox. 30 g) de planta maruntita si 1 cana de apa clocotita care se mai fierb inca 15 minute la foc scazut, completandu-se lichidul care scade. Se administreaza cate 50 ml de 3 ori/zi, pe stomacul gol. Decoctul este utilizat in calmarea tusei, bronsitei, a durerilor de piept si stomac, in reglarea digestiei.
5. Sirop cu miere. Se pun la fiert 500 ml de apa in care se adauga 2-3 pumni de flori de lumnarica, apoi se adauga 200-300 g de zahar sau miere. Amestecul se fierbe pana ce devine consistent si componentele se dizolva. Se administreaza 3 lingurite/zi pentru adulti si 1 lingurita la copii pana la 5-6 ani. Se administreaza copiilor anemici, in tratarea bronsitei cronice, astm.
6. Vinul medicinal se obtine din 100 g de lumanarica maruntita puse intr-un litru de vin. Se lasa la macerat 10 zile si se agita zilnic de 3 ori/zi, apoi se filtreaza, se toarna in sticlute inchise la culoare si se depoziteaza la intuneric, in zone reci. Cura se face cu cate 2 linguri/zi (una dimineata si una seara) timp de o luna si jumatate. Cura este benefica si pentru tratamentul de alopecie-caderea parului, in inflamatii articulare si reumatism.
7. Cataplasmele emoliente sunt aplicate in uz extern pentru combaterea varicelor, eczemelor si a furunculelor. O cataplasma din planta uscata de face din 30 g de planta uscata ce se inmoaie intr-o jumatate de litru de lapte dulce. Se fierbe compozitia intr-un vas emailat timp de 10 minute, apoi se strecoara. Se combina cu argila pana se obtine o pasta moale. Pasta se pune in tifon si se aplica deasupra zonei inflamate. Se acopera cu folie de nailon si se tine timp de cel putin 30 de minute.
8. Bai terapeutice cu infuzie din lumanarica. Infuzia dse prepara din 200 g de lumanarica uscata, fiarta in 2 l de apa. Baile se fac timp de 2 saptamani, cu cate o zi pauza intre ele. Aceasta cura se poate repeta in timpul unui an de 4-5 ori. Baile terapeutice sunt recomandate in tratarea eczemelor, furunculelor, psoriazis sau arsurilor provocate de razele solare. Pentru tratarea hemoroizilor externi se face un decoct din 50 g planta maruntita la 1 litru de apa, care se fierb timp de 15 minute. Se lasa se raceasca potrivit de mult, apoi se fac bai de sezut.
9. Foarte eficient in tratarea furunculelor si a hemoroizilor este unguentul cu extract fluid si moale de lumanarica. Se pun 100 ml de tinctura din lumanarica sa fiarba pe baie marina pana ce scade la o cincime. Numai in acest caz extractul moale si fluid de lumanarica se va incorpora in baza grasa in care se adauga (unt, ulei de palmier, grasime animala). Aceste doua ingrediente se amesteca, se dau la foc pana ce ajung la puncul de fierbere, apoi se lasa sa se raceasca si se solidifica. Cel mai bine se pastreaza alifiile in borcanele mici de sticla, la frigider.
10. Uleiul obtinut din macerarea in timp de o saptamana a doi pumni de flori de lumanarica uscata si 500 ml de ulei de floarea soarelui/de masline este folosit in frectii, fiind benefic in bolile de plamani si cele reumatice.

In cosmetica, lumanarica folosita in intregime (inclusiv si radacina) intra in compozitia mastilor pentru infrumusetare. Masca 1: Se pot prepara masti cu 5 g de argila in adaos cu decoct de lumanarica obtinut din 15 g planta uscata (o lingura), rasnita pana ce devine o pulbere fina, la care se adauga putina apa. Se amesteca produsele pana se omogenizeaza si se aplica pe fata timp de 15 minute, apoi se clateste fata bine cu ceai de musetel. Masca 2, pentru ten sensibil: 30 g de pulbere de lumanarica se dizolva cu 30 ml (2 linguri de apa) si se adauga 15 g de miere poliflora.  Se amesteca bine pana ce se omogenizeaza, se aplica pe fata tinandu-se timp de 30 de minute, apoi se clateste bine. Revigoreaza si catifeleaza tenul.

Lumanarica: contraindicatii si reactii adverse

Consumul de lumanarica este contraindicat femeilor gravide si celor care alapteaza.

Pentru protectia celor care recolteaza florile de lumanarica, se utilizeaza echipament de protectie. Nu se pune mana cu care a fost atinsa planta nici pe fata, nici in zona ochilor.