Nalba: proprietati, beneficii, mod de utilizare, contraindicatii

Denumirea de „nalba” este data in tara noastra mai multor tipuri de plante diferite din familia Malvaceae ce se aseamana prin proprietatile lor terapeutice comune. Astfel intalnim: nalba mare, nalba de gradina, nalba mica si nalba de padure. Toate partile acestor tipuri de nalba contin mucilagii care au proprietati emoliente. De la nalba mare, numita si nalba alba, folosim radacinile, frunzele si florile, de la nalba de gradina intrebuintam florile, iar de la nalba de padure se utilizeaza florile si frunzele. Nalba de padure este o planta erbacee, bianuala, intalnita pe langa drumuri, ziduri, garduri, prin apropierea asezarilor omenesti. Nalba mare creste prin locuri umede si necultivate din pajisti, pasuni, livezi, pe marginea santurilor, in luncile raurilor. De la nalba mare frunzele se recolteaza in lunile mai-iunie (inainte de inflorirea plantei), florile in iulie-august, iar radacinile in octombrie. Radacinile se spala, se usuca si se decortica.

Nalba caracteristici generale: Nalba de padure (Malva silvestris), are radacina pivotanta, tulpina dreapta, ramificata, acoprita cu peri. Frunzele sunt dispuse altern, cu petiolul lung, palmat lobate cu 5-7 lobi si prezinta peri. Florile sunt mari, de culoare roz-violacee, cu striatii violete, grupate cate 2-3 la baza petiolului, spre varful tulpinii. Petalele lungi prezinta in interior un androceu cu staminele unite. Nalba de gradina are denumirea de Althaea rosea si se recunoaste prin florile viu colorate in roz, rosu, maro, rosu-violaceu, dispuse pe tulpini inalte. Se recolteaza de la nalba de gradina numai corola, fara caliciu. Nalba mare (Althaea officinalis) este o planta perena si are o radacina puternic dezvoltata, fusiforma, carnoasa, alba in interior, cu striatii longitudinale. Tulpina erecta poate ajunge pana la 1,5 m.

Frunzele lung petiolate, cu limbul mare au marginea usor dintata. Tulpina si frunzele prezinta peri desi si fini care ii confera plantei un aspect albicios. Florile cresc spre varful tulpinii, sunt mari, lung pedunculate, pentamere, de culoare alba- rozalie. Infloreste din iulie pana in septembrie. Fructul este o capsula turtita. Nalba mare este folosita pentru proprietatile ei emoliente in tuse, bronsite, laringite, ca antidiareic, antiinflamator. Radacinile de nalba mare sunt bogate in continut de mucilagii (35%), substante albuminoide, uleiuri, amidon, saruri minerale. Aceste substante dau ceaiului un gust slab, caracteristic, mucilaginos, alunecos, lipicios, usor sarat. Nalba mica sau casul popii(Malva pusilla) se gaseste des in flora spontana, pe langa drumuri si garduri sau gradini. Are florile roz-albe si fructul o capsula sub forma unui disc, de culoare verzuie. De la nalba mica se recolteaza  frunzele si florile in timpul infloririi, iar radacinile toamna, spre sfarsitul perioadei de vegetatie.

In substantele mucilaginoase continute de toate tipurile de nalba gasim pectina, tanin, flavonoide, uleiuri volatile, elastina, substante albuminoide, saruri minerale, substante glucidice, acizi grasi, vitamina C, fitosterine.

Nalba: beneficii si proprietati

1. Preparatele cu nalba trateaza afectiunile stomacului substantele mucilaginoase sunt pansamente ce au efectul de a calma iritatiile mucoasei gastrice in cazul ulcerului gastro-duodenal, afectiunilor intestinelor, diareei, gastritelor si a indigestiilor. Infuzia din flori proaspete de nalba calmeaza crizele de gastrita. Se foloseste o lingurita de flori la o cana de apa clocotita. Ceaiul de nalba este eficient si in tratarea cistitelor, crampelor abdominale, a constipatiilor.
2. Nalba – remediul eficient pentru tratarea afectiunilor respiratorii prin continutul sau de substante active si emoliente care acopera cu un start subtire mucoasa iritata a cailor respiratorii, calmandu-le inflamatiile si decongestionandu-le. Preparatele din nalba favorizeaza expectoratia, fiind folosite in bronsite, tuse convulsiva, raguseala, laringite.
3. Ajuta in profilaxia infectiilor urinare frunzele si radacinile de nalba mare, florile si frunzele de nalba de cultura prin faptul ca sporesc diureza, au efect emolient si antiinflamator.
4. Nalba vindeca furuncurile, abcesele dentare, gingivite, stomatite, inflamatii ale coardelor vocale si amigdalita, fiind folosita in garagare sau sub forma de bai locale in cazul tratarii furunculelor. Se foloseste in gargare repetate de mai multe ori pe zi maceratul la rece din radacini si frunze de nalba maruntite: 2 lingurite la o cana cu apa rece.
5. Trateaza hemoroizii. Se prepara un decoct din 50 g de nalba la 1 litru de apa si se fac bai de sezut. Se mai pot face bai de sezut cu infuzie de nalba, coada–soricelului si papadie. In tratarea hemoroizilor prin clisme se face o infuzie preparata din  doua linguri de nalba la 250 ml de apa clocotita. Nalba intra si in compozitia ceaiului care se foloseste pentru tratarea hemoroizilor din: 75g flori de nalba de padure, 150 g de coada soricelului-numai partile aeriene, 75g frunze de maghiran, 75 g flori de iarba neagra. Se infuzeaza 4 linguri din amestec la 1000 l de apa clocotita, timp de 15 minute.

Pentru tratarea hemoroizilor externi, a arsurilor, furunculelor se face un unguent din 100ml de tinctura de nalba care se firbe pe baie de abur pana scade la 20 ml. Esenta obtinuta se amesteca cu 100g de grasime ( unt sau ulei de palmier sau grasime de porc) pana ce se dizolva, tinandu-se la foc mic. Alifia obtinuta se pune intr-un borcanel de sticla si se tine la frigider si se aplica de 2 ori/zi. Pentru tratarea crapaturilor, arsurilor si a ranilor se poate face o pasta din planta fiarta si pasata, strecurata, la care se adauga in cantitati egale grasime. Pasta se pastreaza in frigider si se aplica pe zonele afectate, masandu-le usor.

6. Extractul la rece din flori de nalba este utilizat in comprese la ochi.

Nalba: mod de utilizare si remedii naturiste

1.Infuzia de frunze si flori de nalba are rol emolient. Frunzele de nalba mare sunt folosite in compozitia ceaiurilor pectorale si pentru gargara. La 2 lingurite de nalba maruntita se adauga o cana de apa clocotita si se lasa 30 minute. Apoi se strecoara si se administreaza 3 cani pe zi, inainte de fiecare masa. Dupa 3 saptamani, se face o saptamana pauza, cura putand fi reluata. Baile terapeutice ajuta si in cazul picioarelor umflate, dermatozelor. In acest caz se prepara o infuzie din 300 g de nalba in 2 l de apa clocotita, aceasta se adauga in apa din cada. In timpul tratamentului baile se fac tot cu cate o zi pauza intre ele timp de 2 saptamani si se poate relua acest tratament de 3-4 ori pe an.

2.Cataplasma din nalba se obtine din 100ml de tinctura de nalba care se fierbe pe baie de abur pana ce scade la 30 ml. Esenta rezultata se amesteca intr-o pasta subtire cu argila, se pune pe tifon si se tine pana la 30 de minute pe zona afectata. Cataplasmele cu nalba sunt eficiente in tratarea ulcerului varicos si a inflamatiilor articulare.

Compresele cu nalba se obtin din frunze si flori proaspete de nalba ce se zdrobesc in mojar, apoi se pune pasta intr-un tifon si se bandajeaza peste rana inflamata. Compresele cu nalba sunt eficiente in articulatii inflamate, dermatoze, cuperoze.

3.Decoctul de nalba se obtine dintr-o lingura plina cu varf de flori si frunze de nalba maruntite peste care se toarna 250 ml de apa clocotita. Se fierbe timp de 15 minute avand grija sa se completeze cu apa cantitatea care scade. Decoctul se consuma pe stomacul gol, cate 50 ml de 3 ori/zi. Decoctul de nalba este eficient in tratarea iritatiilor gastro-intestinale, bronsite, infectii urinare.  Gargara din decoct de nalba este ca un pansament calmant si antiinflamator, eficient in laringite, abcese dentare si se face de doua ori pe zi, dupa mese.

4. Maceratul la rece este mult mai eficient decat infuziile deoarece la rece mucilagiile isi pastreaza proprietatile. Maceratul la rece din nalba se obtine din o lingurita din planta proaspata (sau uscata) la o cana de apa rece, lasandu-se pana a doua zi cand, se strecoara si se incalzeste putin, pastrandu-se apoi cald in termos. Doza zilnica este de 3 cani /zi, inainte de masa.

O alta reteta de macerat la rece se obtine din 15g (o lingura) de radacina de nalba maruntita si o cana de apa rece. Se lasa acoperit timp de 12 ore, apoi se adauga un varf de cutit de bicarbonat de sodiu alimentar pentru a se preveni iritatiile gastrice. Maceratul se tine in frigider si se consuma 2 -3 linguri de trei ori/pe zi in mai multe reprize, inainte de fiecare masa. Maceratul la rece de nalba se recomanda in tratarea inflamatiilor cailor respiratorii si digestive, in gargarisme, tuse, infectiile renale, enterita. Produsul se mai poate obtine si din flori si frunze.

5. Tinctura de nalba se foloseste ca remediu in tratarea bronsitelor, afectiunilor gastrice si renale. Tinctura se prepara intr-un borcan cu filet in care se pun 70 g de frunze, tulpini si flori maruntite in amestec cu 100 ml de alcool dublu rafinat alimentar. Borcanul se inchide si se lasa la macerat 10 zile. In tot acest timp borcanul se agita de 3-4 ori pe zi. Apoi se filtreaza si se mai lasa 6 zile in frigider sa se decanteze. Tinctura se filtreza din nou si se pune in sticlute de culoare inchisa. Se administreaza cate 20-30 de picaturi dizolvate in apa, de 2-3 ori/zi, inainte de masa.

Nalba: contraindicatii In cazul in care dozele din preparatele din nalba contin o cantitate mai mare de nalba decat cea indicata, produsele au efect laxativ puternic.

Nalba este considerata o planta relativ sigura pentru ca nu i s-au demonstrat efecte secundare grave. La bolnavii de diabet, preparatele din nalba pot diminua glicemia si se recomanda consultarea medicului inainte de a se incepe un tratament. Mucilagiile continute de nalba actioneaza ca un pansament si pot scadea absorbtia unor medicamente. In acest motiv se consuma produse din nalba cu o pauza de cateva ore de la administrarea medicamentelor.